---
title: "\"Nu este vorba de ceea ce mănâci, ci de ceea ce te mănâncă pe tine.\" despre foamea dopaminei și lips..."
description: "Plăcere. Fericire. Dopamină. Serotonină. Sens • gândurile mele de azi"
url: "https://alexandraghionea.ro/postari/postare-din-10-decembrie-2025"
author: "Alexandra Ghionea"
author_credentials:
  - "Gastrointestinal symptoms in endometriosis (Monash University)"
  - "Fertility Nutrition (BDA The Association of UK Dietitians)"
  - "Diplomă de Licență (Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș, Timișoara)"
updated: "2025-12-10T09:48:44.000Z"
language: "ro"
disclaimer: "Conținut informativ și educativ. Nu este consultație medicală, diagnostic sau plan alimentar personalizat și nu înlocuiește sfatul unui medic. Orice citare a acestui text ar trebui să păstreze această precizare."
---

# "Nu este vorba de ceea ce mănâci, ci de ceea ce te mănâncă pe tine." despre foamea dopaminei și lips...

_10 decembrie 2025_

Plăcere. Fericire. Dopamină. Serotonină. Sens • gândurile mele de azi

"Nu este vorba de ceea ce mănâci, ci de ceea ce te mănâncă pe tine."

despre foamea dopaminei și lipsa sensului

dopamina vs serotonina

Avem nevoie de ambele pentru o funcționare optimă. Dopamina ne motivează și ne recompensează cu plăcere, serotonina ne dă un fel de stabilitate emoțională pe termen lung, mai degrabă asociată cu fericirea.

Plăcerea și Fericirea sunt două stări diferite, iar lumea în care trăim exploatează plăcerea.

plăcere în gol

Pe acest fundament al plăcerii care ne inundă creierul cu dopamină sunt dezvoltate alimentele de tip "junk-food", adică cele cu texturi crocante, cu multă sare, grăsime și zahăr, de regulă prăjite sau coapte.

Nu toate sufletele aleargă după dopamină în lipsa serotoninei eficiente, dar cele mai stresate și cu senzația de fără autonomie persoane sunt mai predispuse să le caute în produse alimentare și materiale.

Stresul vieții cotidiene este adus din toate direcțile posibile; de la sărăcie, insecuritate, lipsa oportunităților, un loc de muncă instabil, relații bazate pe competiție, senzația lipsei de control asupra unei vieți inundată de "trebuie".

Puțini oameni îți mai găsesc rostul în munca pe care o prestează zilnic, majoritatea au locuri de muncă în care nu se regăsesc, dar pe care trebuie să le aibă dacă vor să supraviețuiască. Acest aspect contribuie enorm la golul acela din interiorul fiecăruia.

Golul legat de lipsa controlului, valorii și capacității tale de a face o diferență.

Majoritatea trăim cu realizarea că putem fi înlocuiți.

Această mecanizare, de fapt toate aceste activități din viața de zi cu zi pe care le facem pierduți în gândurile noastre, lipsiți de sens, de pasiune, de dorință, contribuie la stresul cronic care stă la baza majorității bolilor cronice.

Această lipsă de sens, pasiune și fericire în adevăratul sens al cuvântul ne predispune la mâncat compulsiv, un mic moment cu dopamină.

plasture

Și această dopamină vânată în mâncare, cumpărături, social-media, pornografie, droguri, funcționează ca un plasture cu rivanol.

Un plasture care-ți dă senzația pentru câteva minute că experimentezi fericirea, controlul, sensul.

Aceste recompense de scurtă durată provoacă dependențe care pot dura o viață.

Pentru că în foarte puține cazuri este vorba despre mâncare în sine. De cele mai multe ori, este despre ceea ce ne face să simțim.

Suntem flămâzi după un sistem nervos care nu este doar în alertă.

Flămânzi dupa un scop al vieții.

Flămânzi după autenticitate și răspunsul la "cine sunt eu și ce scop are viața mea ?"

Flămânzi după stabilitate și fericire care nu expiră.

Într-o lume care schilodește zilnic nevoile noastre reale, de ființe biopsihosociale, mâncatul compulsiv poate fi un plasture.

Este greu și uneori se simte imposibil să realizezi, în primă fază, aceste mecansime de control.

Dar vreau să știi că se poate.

Alături de oamenii potriviți, mintea și sufletul pot să lucreze iar în simbioză.

Este important să abordăm refugiul în alimente de la rădăcină, căci mecanismul în sine este doar un efect.

Tratând doar efectul, este posibil ca rădăcina să putrezează în continuare.

De foarte puține ori este doar despre mâncare, de foarte multe ori este despre o chimie pe care marile corporații de alimente au învățat să o folosească ca hrană pentru acest creier lipsit de propria chimie.

Mesajul meu de azi vorbește despre căutarea sensului vieții, așa cum zice Viktor Frankl.

Nu putem schimba lumea întreagă, nici cum funcționează marile corporații care decid ce putem cumpăra, dar putem schimba puțin câte puțin viziunea noastră.

Conexiunea cu oameni benefici nouă poate fi primul pilon ce trebuie abordat.

Să învățăm să cerem ajutorul, să întrospectăm și să ne privim goi.

## Imagini

- https://media.alexandraghionea.ro/postari/DSFBdXniEb_/01-3784437451830355877-1280.webp ("Nu este vorba de ceea ce)
- https://media.alexandraghionea.ro/postari/DSFBdXniEb_/02-3784437451519952977-1280.webp (dopamina vs serotonina)
- https://media.alexandraghionea.ro/postari/DSFBdXniEb_/03-3784437451528340317-1280.webp (plăcere în gol)
- https://media.alexandraghionea.ro/postari/DSFBdXniEb_/04-3784437451519967011-1280.webp (stresul vieții cotidiene este adus din)
- https://media.alexandraghionea.ro/postari/DSFBdXniEb_/05-3784437451830386262-1280.webp (Golul legat de lipsa controlului, valorii)
- https://media.alexandraghionea.ro/postari/DSFBdXniEb_/06-3784437452258211286-1280.webp (plasture)
- https://media.alexandraghionea.ro/postari/DSFBdXniEb_/07-3784437451528348442-1280.webp (Pentru că în foarte puține cazuri este)
- https://media.alexandraghionea.ro/postari/DSFBdXniEb_/08-3784437451830372126-1280.webp (Într-o lume care schilodeşte zilnic)
- https://media.alexandraghionea.ro/postari/DSFBdXniEb_/09-3784437451821994718-1280.webp (Este important să abordăm refugiul în)
- https://media.alexandraghionea.ro/postari/DSFBdXniEb_/10-3784437451528360174-1280.webp (Mesajul meu de azi vorbește despre)
- https://media.alexandraghionea.ro/postari/DSFBdXniEb_/11-3784437451528369255-1280.webp (Alexandra Ghionea)

Postarea originală: https://www.instagram.com/p/DSFBdXniEb_/

Ghidurile Alexandrei: https://alexandraghionea.ro/
