Călugărița cu prânzul ei și curtea în care omul meu și-a petrecut copilăria.
Călugărița cu prânzul ei și curtea în care omul meu și-a petrecut copilăria.
Azi nu m-am simțit bine; încă nu-s în apele mele; dar am vrut să scriu aceste gânduri.
L-am cunoscut pe Mihai când aveam 16 ani și el 18. Acum aproape 8 ani. De atunci, tot împreună prin viață suntem.
Azi, când mă simțeam fără vlagă, am simțit pentru a mia oară cum el reprezintă toată liniștea mea și singura persoană lângă care mă simt în siguranță cu toate celulele mele.
Am intrat într-o realție pe când eram adolescentă și încă “sufeream” după îndrăgosteala nereciprocă pe care o avusesem. Nu erau la mijloc nici planuri de viitor, nici gânduri mature, ci doar fluturași tineri de adolescenți care trăiau clipa și atât.
Dar m-am simțit safe lângă el de la primul date. Iar asta mi-a dat confortul de a continua. Simțeam că-l știu de-o viață, deși doar ce ne cunoscuserăm.
Între timp, multe s-au întâmplat. Am avut peste 1 milion de certuri în care i-am spus că nu-l suport și să mă lase în pace; pe lângă cele 10 milioane de pupici din dragoste.
Adevărul este că Mihai face parte din identitatea mea. Am crescut cu el de la 16 ani și locuiesc cu el de la 18. Orice s-ar întâmpla în lumea asta; el este o parte din ceea ce sunt ca om, iar eu o parte din ce este el ca om. Ne-am crescut reciproc, cu bune și rele, cu ajunsuri și neajunsuri.
Mereu mă gândesc la cât de norocoasă sunt ca femeie să am parte de un om lângă care mă simt atât de safe, iubită și înțeleasă. Un om lângă care pot să lucrez la mine, să spun orice îmi trece prin cap, să fiu rea și bună și oricum îmi vine.
Când mă gândesc la el, simt că Dumnezeul meu mi l-a scos în cale. Ca un fel de stâlp de care aveam nevoie. Ca un fel de protecție cu care m-a înzestrat.
Știu că pentru mte dintre femei, relațiile de genul, în care partenerii petrec atât de mult timp împreună, par dubioase, toxice sau derutante. Știu și că niciodată n-am simțit nevoia să-mi explic realția. Dar vreau să transmit că iubirea reală e schimbătoare. Lucrurile niciodată nu au rămas la fel. Niciunul din noi nu mai este adolescentul de la 16-18 ani.
Comunicarea și răbdarea ne-au salvat relația de multe ori.
Mulțumesc, Mihai, pentru că ești. 🫂
Postarea originală: pe Instagram







