Câteva poze din ultima vreme ca martori ai ochilor mei.
Câteva poze din ultima vreme ca martori ai ochilor mei. Am descoperit plante noi și perspective noi despre mine și lume.
Urmează să am ultimul examen din primul an al masterului. Mai am doar un an de studenție și timpul trece repede. M-am bucurat în ultima lună de un sentiment liniștitor, dar nou - acela al nevoii de a nu fi în online, de fapt, acela de a păstra momentul prezent doar pentru mine, de a nu împărtăși.
Mi s-a pus în minte o nouă perspectivă a modului meu “corect” de a face lucrurile, și anume, o posibilitate ca această personalitate a mea să se tragă dintr-o traumă a nedreptății, poate chiar și a trădării. E o perspectivă pe care o analizez și din care sper să mă aleg cu învățături noi, atât despre mine, cât și despre lumea în care trăiesc. Și poate din care să pot da mai departe.
Trebuie să recunosc și că pentru prima dată am trăit gândul acela de a nu mă mai întoarce aici. Nu pentru că ceva rău s-a întâmplat. Nu i-am găsit răspuns, dar, în schimb, simt că i-am găsit o nouă abordare. Încă nu știu. Adevărul acesta este, că încă nu știu multe.
Ați gustat vreodată acel cimbrișor lămâios ?
Postarea originală: pe Instagram



















