Pentru că legumele crucifere au apărut mai des in pozele mele, nici mesajele cu balonarea la cons...

aș mânca mai des crucifere, dar mă balonează foarte tare!

de ce ?

fibrele - prietenii necesari dar inconfortabili într-o casă neprimitoare

Sigur nu vă este străin scenariul în care un om cu o dietă foarte bogată în carne, grăsimi și carbohidrați rafinați este “deranjat la stomac“ de un măr, o fasole sau un broccoli.

Este un scenariu foarte des întâlnit în dietele cu foarte slabă diversificare în legume fructe, cereale, leguminoase, etc.

La noi în intestin locuiesc bacterii diverse, acestea fiind influențate de ceea ce consumăm cel mai des, de la naștere până pe tot parcursul vieții.

Ei, în momentul în care aducem un aliment nou în dietă, ori un aliment pe care îl consumăm prea rar, iar atunci când o facem este într-o cantitate prea mare, s-ar putea să nu avem bacteriile necesare care să lucreze cu fibrele din acele alimente.

O alimentație săracă în fibre se va face resimțită și sub formă de pârțuri sau balonare atunci când se încearcă a fi schimbată brutal.

Așadar, balonarea după consumul de crucifere poate apărea la o persoană cu o dietă slabă dpdv diversificare.

Nu orice balonare sau pârț reprezintă o boală gastrointestinală. Uneori, combinațiile nefericite, cantitatea și dieta de zi cu zi pot fi inculpații care, ulterior, pot conduce la tulburări gastrointestinale.

Cruciferele conțin fibre nedigerabile, care, în mod normal, sunt sănătoase și protective, de exemplu, împotriva cancerului de colon. Ele sunt manevrate optim de un intestin sănătos cu bacterii benefice DIVERSE.

Unele crucifere sunt bogate și în FODMAP (carbohidrați fermedtabili), ceea ce le face mai greu de tolerat pentru persoanele cu tulburări gastrointestinale.

Contextul fiecărui om în parte contează extraordinar de mult.

Practic, o parte din aceste fibre care se găsesc în conopida crudă, de exemplu, nu pot fi digerate în intestinul subțire.

Acestea atrag apă, apoi trec în colon unde sunt fermentate de bacterii.

Fermentarea lor poate produce gaze excesive, mai ales la persoanele sensibile și cu un pachet bacterian nefavorabil sau “restrâns“.

Fiind alimente ce au compuși cu sulf, flatulența poate avea miros de “ouă clocite“.

Nu este motiv de panică pentru toată lumea, dar poate fi un semn de întrebare legat de tipul alimentației tale.

Ce poți face concret ?

1.Dacă ai o dietă slabă dpdv diversitate (mai puțin de 30 de plante diferite pe săptămână), este indicat să lucrezi la ea treptat. Nu 10 alimente noi în același timp, ci poate 1-2 pe spătămână, inițial în cantități mici pe care le vei crește treptat.

2. Gătește cruciferele pentru a le ușura digestia. Optează pentru gătit la aburi, cuptor, sote sau în apă pentru puțin timp.

3. Adaugă plante aromatice carminative, de tipul ghimbirului, dafinului, chimionului, busuiocului, rozmarinului, turmericului.

4. Mestecă bine fiecare legumă în parte. Mestecatul corect este primul pilon al unei digestii sănătoase. Vorbitul excesiv în timpul mesei poate favoriza aerofagia care poateduce la flatulență.

5. Nu consuma porții prea mari de-o dată, mai ales dacă ai o sensibilitate crescută sau nu faci asta des fără efecte adverse negative. Un sfert de farfurie poate fi suficient, alături de alte legume mai blânde, precum dovlecelul.

6. Ceaiul de mentă neîndulcit poate fi de mare folos pentru calmarea simptomelor gastrointestinale.

De altfel, nu uita că fiecare intestin are particularitățile lui și că acestea nu sunt informații personalizate.

ți-a fost utilă postarea?

MĂ BUCUR!