13.5 metri de intestine în tine și tu încă crezi că stomacul face toată treaba ?

13.5 metri de intestine în tine și tu încă crezi că stomacul face toată treaba ?

Despre cum funcționează digestia.

Part. I

Sistemul nostru digestiv începe în gură și se termină la anus.

Stomacul este doar o piesă a acestui sistem, iar digestia propriu-zisă nu are loc în stomac, ci în intestinul subțire.

Creierul tău, stimulat de ce vede și simte este cel care inițiază digestia.

Ajunsă în gură, mâncarea este amestecată cu saliva care are un rol extrem de important.

Pe lângă mărunțirea particulelor, aici începe o primă digestie a carbohidraților, mai precis a amidonului prin prezența amliazei salivare din salivă.

Saliva are și proprietăți antibacteriene (lactoferină, lizozim, tiocianat).

După ce mâncarea a fost amestecată cu saliva care conține mucus, aceasta trece în stomac.

Enzima amilaza salivară este inactivată în stomac din cauza mediului acid. Dar nu-i problemă, intervine altă amilază care face de fapt digestia carbohidraților, cea pancreatică.

Nou-născuții au niveluri scăzute de amilază salivară și pancreatică.

Nivelul crește până la 1 an, dar de aceea nu este indicat ca bebelușului să i se dea cereale mai devreme de 5-6 luni.

Lactoza din laptele matern este, însă, bine digerată pentru că nou-născutul are niveluri bune de lactază.

Mâncarea amestecată cu saliva care ajunge în stomac poartă denumirea de chim.

Acest chim este un amestec mucos care conține 50% apă și care va fi supus digestiei din stomac.

Zilinc, în stomac se secretă în jur de 2-2.5 L de apă.

Odată ajuns chimul în stomac, începe să se secrete acid clorhidric, pepsinogen, lipază gastrică, mucus, gastrină, factor intrinsec Castle care v-a ajuta la absorbția vitaminei B12.

Tot aici se transformă fierul trivalent în fier bivalent (cel care se poate absorbi. de menționat că fierul din surse animale este deja bivalent).

pH-ul stomacului este foarte scăzut, de aproximativ 1-4. Combinația dintre acidul clorhidric de aici și enzimele proteolitice fac ca majoritatea microorganismelor vii să fie omorâte.

Mai puțin Helicobacter pylori - el e un nesimțit căruia îi plac locurile acide și se simte ca la hotel în stomacul nostru.

Digestia și absorbția nutrienților se face diferit în funcție de macronutreint. Fiecare are nevoie de condiții diferite și de factori diferiți de absorbție.

Așadar, după ce mâncăm, corpul nostru susține procese complicate în care intervin mulți hormoni și multe enzime și proteine pentru a ne aduce nouă nutreinții în sânge și limfă.

Pepsinogenul secretat în stomac se transformă în pepsine și au nevoie neapărat de acid clorhidric pentru a face asta.

Pepsina este forma activă a pepsinogenului și va ajuta la digestia proteinelor.

Deci o primă fază a digestiei proteinelor în peptide și aminoacizi începe în stomac.

Lipaza gastrică începe emulsificarea grăsimilor ingerate.

Deci în stomac începe și digestia lipidelor, o digestie foarte complexă pentru că grăsimea nu este solubilă în apă - deci are nevoie de o prelucrare diferită.

Totuși, în stomac doar se inițiază procesele de digestie, căci magia se întâmplă cel mai bine în intestinul subțire.

Gastrina este stimulată de proteine și cofeină.

Ea se eliberează în stomac pentru a stimula secreția de acid clorhidric, pepsionogen, histamină, bilă și bicarbonat din pancreas și pentru a crește motilitatea intestinală.

Grelina se secretă tot în stomac, dar când ne este foame. Acesta este un hormon care ne face să ne zghiorțăie stomacul.

Mâncarea inițial prelucrată în stomac trece treptat și controlat în duoden, fiecare cu ordinea lui.

O masă lichidă va elibera stomacul mult mai repede, în aproximativ 1-2 ore.

Mesele solide pot avea nevoie de 3-4 ore până să părăsească stomacul.

Carbohidrații consumați goi vor pleca din stomac repedeee. Sunt urmați de proteine, grăsimi și fibre.

În duoden se întâmplă extraordinar de multe, la fel și în celălalte părți ale intestinului subțire.

Aici are loc digestia adevărată, de fapt.

Duodenul are o lungime de aprox. 50 cm, jejunul de 2-3 metri și ileonul de 3-4 metri.

Așadar, intestinul subțire are o lungime de 5-12 metri!

Chimul alimentar despre care am vorbit trece în duoden treptat unde este amestecat cu o groază de alte secreții eliberate de pancreas, vezica biliară și epiteliul duodenal.

În intestinul subțire se secretă:

• CCK (colecistochinină)

• Secretină

• GIP, GLP1 și GLP2

• Motilină

• Serotonină

• Săruri biliare

• Somatostatină

• lipaza pancreatică

• tripsina și chimiotripsina

• amilaza pancreatică

• carboxilpeptidaza

“Mâncarea“ trece prin tot intestinul subțire în decurs de până la 8 ore.

În total, ajungem să excretăm ce nu ne-a trebuit în decurs de 18 până la 72 de ore, chiar dacă stomacul se golește în 1-4 ore (mai mult sau mai puțin).

Alcoolul se absoarbe încă din stomac și trece rapid în sânge.

Intestinul subțire este sediul principal în care nutrienții, vitaminele și mineralele se absorb.

Fierul, calciul, magneziul, zincul, glucoza, fructoza, galactoza, amionacizii, di-tripeptidele, vitaminele C, B1, B2, B6, B9 și B12 trec în circulația hepatică, ajung la ficat și mai apoi pe unde este nevoie.

În schimb, vitaminele liposolubile (A, D, K, E), grăsimile și colesterolul ajung prima dată în circulația limfatică prin lactee.

Din circulația limfatică ajung în cea sangvină și ulterior trec pe la ficat.

Așadar, mâncarea pe care o ingerăm are nevoie de un circuit bine pus la punct și foarte complex pentru a se transforma în nutrienți.

În partea a doua vom discuta despre digestia proteinelor și grăsimilor mai pe larg, dar și despre ce se întâmplă în colon.

Această mini serie are scopul de a ajuta la educarea nutrițională.

O educație nutrițională bună reprezintă și o minimă înțelegere a digestiei. Altfel, putem cădea în plasa celor care ne vând gogoși despre detoxifiere și curățare.

ți-a fost utilă postarea?