Ultima parte despre digestia macronutrienților.

13.5 metri de intestine în tine și tu încă crezi că stomacul face toată treaba ?

Despre cum funcționează digestia.

Part. III

III. Lipidele/grăsimile

O cantitate foarte mică de grăsimi se digeră în gură prin intermediul lipazei salivare.

În stomac, sub acțiunea lipazei gastrice, se mai digeră niște trigliceride, grăsimi ca cele din unt.

Dar digestia cea mai serioasă are loc în intestinul subțire.

Grăsimile și proteinele ajunse în intestinul subțire stimulează eliberarea de CCK (colecistochinină), GIP, secretină. Acestea reduc motilitatea gastrică și astfel încetinesc digestia lipidelor.

O masă cu grăsimi adecvate rămâne mai mult timp în stomac și promovează astfel sațietatea pentru o perioadă mai lungă de timp.

CCK eliberată stimulează la rândul ei eliberarea de bilă din colecist și enzime din pancreas.

Persoanele care au trecut prin colecistectomie nu mai depozitează bila în acest săculeț, ci o secretă direct în intestin, constant.

Din această cauză, pot fi predispuse la scaune diareice, mai ales după mese dezechilibrate în grăsimi.

În unele cazuri, în timp, ductul biliar se poate dilata și poate forma astfel un rezervor mic pentru bilă denumit și ca "simulated pouch" în literatură.

Bila este extrem de importantă pentru digestia grăsimilor, absorbția vitaminelor liposolubile (foarte importantă pentru absorbția vitaminei D3) și unele minerale indirect.

Lipaza pancreatică digeră grăsimile în acizi grași liberi și monogliceride.

De la micelii și trigliceride noi, grăsimile sunt, din punctul meu de vedere, complicat de explicat când vine vorba de digestie, mai ales într-un limbaj neacademic.

Trigliceridele formate alături de colesterol, fosfolipide și vitaminele liposolubile sunt înfășurate într-o membrană lipidică și formează chilomicronii.

În loc să intre direct în circulația sanguină la fel ca glucidele și proteinele, grăsimile trec în limfă.

Sistemul limfatic este un sistem imunitar, cum îmi place să-i zic. Prin el circulă toxinele spre elimare, grăsimile, vitaminele liposolubile, celule imunitare. Sistemul limfatic funcționează ca un sistem de drenare al fluidelor cu scopul ca acestea să nu se acumuleze greșit sau în exces.

Sistemul limfatic nu are o pompă care să împingă limfa așa cum inima o face cu sângele.

De aceea, pentru a oferi sistemului limfatic un mediu de acțiune bun, este nevoie să facem mișcare.

Putem spune că sportul este o pompă a sistemului limfatic.

De altfel, hidratarea optimă este crucială.

Bun, deci o parte din grăsimi ajung în limfă, apoi trec în sistemul circulator sanguin prin joncțiunea dintre vena jugulară internă stângă și vena subclavie stângă.

Chilomicronii ajunși în sânge trec apoi pe la diferitele țesuturi din corp care au nevoie de ei (ficat, mușchi, grăsime).

În ficat, trigliceridele din chilomicroni au parte de o altă transformare în VLDL.

VLDL sunt transportate apoi în țesutul adipos pentru metabolism și depozitare.

Sunt tipuri de grăsimi, precum uleiul MCT care se absorb fără a avea nevoie de bilă sau să fie transformate în micelii. Ele trec direct în sânge și nu mai ajung în limfă.

Astfel de grăsimi pot fi potrivite pentru persoanele care nu au o producție optimă de bilă, de exemplu.

Grăsimile produse de către microbiotă, precum SCFAs (grăsimi cu lanț scurt) se absorb și ele tot direct în sânge, fără a trece în limfă.

Pentru a produce acizi grași cu lanț scurt, avem nevoie de bacterii diverse și sănătoase în colon (în principal) și de fibre care să le susțină activitatea.

Nu este suficient să administrăm probiotice dacă mediul în care ajung nu este benefic și nu le întreține.

Recapitulare:

• prima formă de digestie are loc în gură

• mestecarea corespunzătoare ajută digestia

• nutrienții nu se absorb direct și nu pot fi folosiți imediat, ci au nevoie să treacă prin procese de transformare complexe

• bila nu digeră grăsimile, doar le transformă în particule mai mici

• multe dintre grăsimi trec prima dată în limfă, abia apoi ajung în sânge

• în colon bacteriile produc vitamine și acizi grași cu lanț scurt, dar și produși toxici precum amoniacul în anumite circumstanțe

• nutrienții au nevoie de autobuze care să-i ducă acolo unde au nevoie să ajungă, iar aceste autobuze depind de minerale precum sodiu, clor și potasiu, dar nu doar

• rehidratarea adecvată nu necesită doar apă și sodiu, ci și glucoză

• în timpul digestiei alimentelor se eliberează numeroase enzime care produc de fapt digestia. Aceste enzime pot lucra deficitar în anumite circumstanțe

• digestia majoritară are loc în intestinul subțire, nu în stomac

• o masă cu suficiente grăsimi este cea care promovează sațietate pe o perioadă mai lungă de timp

• în intestinul gros nu se digeră! acolo doar fermentează și se absoarbe apă și vitamine/minerale

• toate glucidele digerabile sunt aduse la glucoză, fructoză și galactoză - formele de absorbție

• carbohidrații simpli precum pâinea albă sau zahărul părăsesc primii stomacul dacă sunt consumați goi și nu susțin deloc sațietatea

• mesele lichide se digeră mai repede și ți se face mai repede foame

• creierul este motorul care pornește digestia și este stimulat de ceea ce vezi și miroși

• sedentarismul prelungit și lipsa hidratării susțin funcționarea deficitară a sistemului limfatic

• putem digera mai mult decât avem nevoie

• emoțiile ne impactează digestia prin nervul vag și nu doar

• efectele consumului de alcool pot apărea mai lent (beția) atunci când este consumat cu grăsimi (haha, de ce crezi că aleg barurile să servească gratuit alune și chispuri ?)

De memorat:

digestia și absorbția nutrienților are loc preponderent în intestinul subțire!

Digestia este un proces extrem de complex și bine pus la punct în mod natural.

Raymond JL, Morrow K. Krause and Mahan's Food and the Nutrition Care Process, 16th ed, 2023

Alexandra Ghionea

Nutriționist-Dietetician licențiat

ți-a fost utilă postarea?

ce ți s-a părut cel mai interesant ?